Istoria glorioasă și tragică a Catedralei Notre-Dame, de la Sully la Disney

Catedrala Notre-Dame din Paris a ars din temelii în seara precedentă. Acum că unul din cele mai populare monumente din Franța a fost pierdut, merită să recapitulăm toate lucrurile care îl făceau atât de special.

Pe 15 aprilie 2019, un foc imens a cuprins catedrala, care a fost stins cu greu de pompieri după 16 ore de la izbucnire. Deși nu este clar ce a cauzat focul, cea mai populară ipoteză este că lucrările de renovare au dat cumva startul la foc. Înainte de incendiu, mii de turiști vizitau catedrala zilnic, pentru a se bucura de arhitectura sa gotică și de însemnătatea-i istorică.

Mai jos vei găsi o listă cu cele mai fascinante informații legate de Catedrala Notre-Dame.

Catedrala Notre-Dame a fost construită deasupra unui oraș păgân

Pe locul unde a fost construită catedrala se afla odinioară orașul galo-roman numit Lutetia. Sub catedrală s-ar fi aflat cândva chiar un templu dedicat lui Jupiter și altor deități. Arheologii nu știu însă dacă rămășițele sunt ale unui templu antic sau dacă au fost cumva reciclate din altă locație. În secolul XII, episcopul Maurice de Sully a avut ideea de a transforma în ceva mai bun ruinele, așa că a dat ordin să se construiască catedrala.

În Catedrala Notre-Dame se afla „o pădure”

Până să ardă, Catedrala Notre Dame conținea una din cele mai vechi structuri din lemn din Paris. Pentru a fi construită, ar fi fost nevoie de defrișarea a 12 acri de pădure, în secolul XII. Fiecare bârnă a construcției venea din alt copac, iar din acest motiv structura a fost denumită „pădurea„.

Turnurile Catedralei Notre-Dame nu erau chiar gemene

La o primă privire, cele două turnuri ale catedralei păreau să fie gemene identice când încă se aflau în picioare. O examinare mai atentă arăta însă că turnul nordic era ceva mai mare decât cel sudic. Această asimetrie arată ceea ce arhitecții și istoricii știau deja – anume că Notre-Dame reprezenta un colaj de mai multe elemente arhitecturale, izvorâte din viziunile mai multor oameni.

Napoléon Bonaparte și Victor Hugo au salvat Catedrala Notre-Dame

Când Napoléon Bonaparte a hotărât ca încoronarea lui din 1804 să aibă loc în Catedrala Notre-Dame, clădirea nu era în cea mai bună stare, fiind pe punctul de a fi demolată. Când Napoléon a ținut ceremonia în catedrală (ceremonie când s-a încoronat singur), aceasta a căpătat un nou renume. Renumele nu a reparat-o însă. Abia romanul „Notre-Dame de Paris” (tradus adeseori „Cocoșatul de la Notre-Dame”) scris de Victor Hugo a reprezentat imboldul pentru construcțiile de renovare, care au fost conduse de arhitecții Jean-Baptiste-Antoine Lassus și Eugène Viollet-le-Duc. Cei de la Disney au lansat în 1996 și filmul inspirat, în mare parte, de cartea lui Hugo, făcând catedrala să fie populară în rândul unei noi generații.

Monștrii decorativi de pe catedrală sunt moderni, nu medievali

Multe imagini cu Notre-Dame sunt din perspectiva monștrilor săi decorativi, monștrii gargoyle. Mulți oameni cred că ei se aflau acolo din timpuri medievale, dar nu este așa. Monștrii au apărut abia în miezul secolului XIX, între 1843 și 1864, în timpul renovărilor despre care vorbeam mai sus.

Toate drumurile duc la Notre-Dame

Mulțimile de turiști curioși să vadă Notre-Dame treceau adeseori cu vederea marcatorul circular din piatră, cu o stea din bronz în centru, aflat pe jos. Pe el sunt gravate cuvintele „Point zéro des routes de France” și marchează punctul din care sunt măsurate distanțele dintre Paris și alte orașe din Franța. Semnul a fost implementat în 1924, deși a trebuit să fie scos temporar în anii 1960, când s-a încercat construirea unei parcări subterane. Planul de contruire a parcării s-a dus însă pe apa sâmbetei când muncitorii au descoperit în timp ce săpau ruine arheologice importante.